Să speram că va fi mai activ!

Proteste la Bălţi 7 aprilie

Proteste la Bălţi 7 aprilie

Stella Gurbulea

A fi sau a nu fi,iată întrebarea…(Wiliam S hakespeare)

        Situaţia observată de mine nu e deloc specială. În fiecare zi rînduri de automobile se aranjează pe trotuarul de pe strada Puşkin. Zilnic doar în Universitate vin şi pleacă peste 10000 de oameni, plus cei ce trec în direcţia Centru sau str.Păcii. Este uluitor faptul că, toate aceste zeci de mii de persoane ocolesc autoturismele, amplasate foarte aproape de gard (imaginile). În cele mai bune cazuri trecătorii sunt nevoiţi doar să-şi schimbe traectoria ocolind vreun Audi, BMW sau Mercedes, iar uneori trecerea este absolut imposibilă, fără a şterge o parte a automobilului. (Este şi aici un plus: Şoferul va economisi la spălătoria auto.)

      La doar 50 metri de trotuarul cu pricina, de regulă, este un post al Poliţiei Rutiere. De ce poliţiştii nu se interesează de acest eveniment? În afară că păzesc trecerea de pietoni şi salută capii statului, ei nu mai manifestă nicio activitate. 

Dumitru Gudumac

Acest articol nu va fi nici despre creaţia lui D.Cantemir, nici despre înţelepţi, ci doar despre lume.

Cum se face la noi de obicei, în ultima zi, înaintea prezentării textului am început să „terorizez” lumea pe coridoarele blocului III. Marea majoritate a respondenţilor mei erau domnişoare, studente de la Filologie. Ca nişte fete bine educate ele se speriau de un necunoscut, care le „agresează” cu întrebări din programul şcolar la Istorie. Din păcate, am auzit şi răspunsuri de genul : „Eu istoria la şcoală n-am învăţat!” Mare păcat că unica sursă de informare la această temă este manualul de Istorie de clasa a XI-a. Fireşte, încurcătura în Curriculum-ul şcolar, în manuale (mai ales în interpretarea evenimentelor) influenţează asupra educaţiei istorice, şi ca rezultat civice. Dar, la ce bun, mă întreb eu, la începutul anului 2008 a fost lansat cu mare pompă „Planul de acţiuni a manifestărilor cultural-ştiinţifice consacrate comemorării şi omagierii dinastiei Cantemireştilor”. Da, ac  ţiuni au fost, chiar am participat şi eu, dar rezultatele… le vedeţi mai jos.           
E posibil să demagogizez mult pe tema lipsei de cunoştinţe la o temă atît de importantă. Dar să presupunem că, majoritatea din cei care au răspuns „Nu ştiu” sunt studenţi în anul întîi şi vor avea mult timp să se informeze. Cred că rezultatele sondajului sînt o ruşine nu numai pentru sistemul de învăţămînt dar şi pentru Ministerul Culturii şi a Turismului, care nu a fost capabil să organizeze „manifestări cultural-ştiinţifice consacrate comemorării şi omagierii dinastiei Cantemireştilor” efective sau poate rezultatele obţinute sunt deja un progres?

Care este cea mai importantă realizare a lui Dimitrie Cantemir?

Nu ştiu - 61,11%

“Descrierea Moldovei” – 13,88%

“Istoria Ieroglifică” – 8,33%

“Divanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea” – 1,38%

A fost poliglot – 1,38%

Alianţa cu Imperiul Rus – 8,33%

Lupta antiotomană – 5,55%

Dumitru Gudumac

Cu mare entuziasm m-am apropiat de zidirea ridicată de cîţiva ani în centrul capitalei de nord. Spre deosebire de mai multe alte perle arhitacturale recente, chiar îmi place „Elite 2”. Cei drept, mă cam deranjează denumirea lui „Elite 2”, sună rău dar şi cuvîntul „elite” aduce a provincialism.

Deci, m-am ridicat pe scările frumoase şi  curate. Mi s-au deschis în faţă două perechi de uşi fumurii şi am intrat în palatul „glamurului” de Bălţi. M-a întîlnit un brad în centrul holului.  Înăuntru era curat şi cald, chiar excesiv. Am trecut printre buticuri, vînzătorii m-au petrecut cu privirile patricienilor la un plebeu, absolut dezinteresat, chiar apatic.

Apoi am hotărît să mă ridic la etajul II, poate acolo voi găsi ceva. Numai am deschis uşa, m-a ameţit mirosul insuportabil de puternic de peşte prăjit. Am hotărît să aflu de unde vine. Am intrat pe etajul II, aceleaşi feţe, doar mai apatice şi erau cîţiva faguri goi de glamur. M-am ridicat la etajul III, aici deja erau 50% de buticuri goale, feţe şi mai aristocratice, în plus cîntăreaţa, care cînta în continuu сîntece de jale, a început să cînte ceva neclar în engleză. Aici am înţeles unde se află vîrful „aristocratismului bălţesc”. Ieşind pe scară am depistat încă un etaj. M-am îndreptat încolo. Deodată, mi-am închipuit ce ar putea fi aici… Am tras de uşă şi… am aflat unde se prăjea peştele. Într-o clipă mi-a răsărit în faţă o domnişoară în halat „alb” cu pete de tot felul şi de tot timpul. M-a întrebat cu voce piţigăiată „Şi vrai?”. Am spus că am greşit uşa, m-am întors şi am plecat în subsol, în „Fourchette”, aici pare să fie locul plebei. Toţi cumpărătorii erau priviţi cu respect şi bunăvoinţă, atmosfera era prielnică şi din punct de vedere fizic şi din cel emoţional. Această misiune aşa şi nu m-a ajutat să înţeleg de ce aceste două obiective turistic-comerciale au fost plasate sub acelaşi acoperiş. Sunt prea diferite, sper că aţi înţeles ce am avut în vedere.

 Dumitru Gudumac

Bursele studenţesti vor fi majorate în mediu cu 65% pînă la finele anului 2009, majorarea fiind operata în trei etape.
Conform hotărîrii, de la 1 octombrie curent bursele studenţilor institutiilor de învaţamînt superior, secundar professional şi mediu de specialitate vor fi majorate cu 15%, de la 1 ianuarie 2009 – cu 20%, iar de la 1 septembrie 2009 – înca cu 30%.
Ministrul Educaţiei si Tineretului Larisa Şavga a declarat că pentru implementarea acestei hotărîri necesarul de mijloace financiare în anul 2008 este de cca 4 mln de lei, iar in anul 2009 – de cca 40 mln de lei. Din suma respectiva, 38 mln de lei deja au fost planificaţi în proiectul bugetului de stat pe anul viitor.
Potrivit calculelor Ministerului Educatiei si Tineretului, dupa majorarea din 1 septembrie 2009, mărimea bursei elevilor din instituţiile de învăţamînt superior va fi 510-655 lei.

Alexandru Dzechiş